Salata verde

Salata constituie un aliment de improspatare, de revigorare si de curatire a organismului. Este cunoscut efectul ei de stimulent al poftei de mancare si faptul ca contribuie la obtinerea unor valori normale ale indicelui de hemoglobina, continutului in vitamine si saruri minerale. Conform specialistilor, salata combate mai multe afectiuni, chiar si stresul.Numele stiintific al salatei este Lactuca sativa si face parte dintre salatele consumate frecvent de catre toata lumea, ea aparand in tot timpul anului. Salata verde poate fi consumata ca atare sau poate fi pregatita sub forma de supe sau ciorbe, prin adaugarea unor ingrediente.

Salata verde este unul dintre foarte putinele alimente naturale cu gust amarui din bucataria traditionala romaneasca. Substantele cu gust usor amarui din frunzele salatei au proprietati cu totul miraculoase, mai ales atunci cind sunt consumate in cantitati mari. Ele stimuleaza si dreneaza ficatul, intensifica tranzitul intestinal, inlatura atonia (lenea) organelor interne, curata vasele de sange si regleaza activitatea anumitor glande endocrine.

Sarurile de iod previn si combat reumatismul

In frunzele de salata se gasesc numeroase saruri minerale, dintre care trebuie mentionate cele de iod, magneziu, fosfor, cupru, arsenic si zinc, toate cu roluri importante in desfasurarea normala a proceselor metabolice. Sarurile de iod au efect antisclerotic mai ales asupra vaselor cu diametru mare, depurativ, hipotensor si asigura functionarea normala a glandei tiroide, cu rol deosebit de important pentru persoanele varstnice. Sub forma naturala, sarurile minerale nu prezinta fenomene de intoleranta la iod. Sarurile de iod previn si combat reumatismul, imbatrinirea precoce a tesuturilor, a hipercolesterolemiei, iar pe copii ii ajuta la crestere. Alte alimente care contin iod: algele, ceapa, usturoiul, spanacul, varza, morcovul, prazul, rosiile, perele si strugurii.

Magneziul din salata constituie un stimulent al celulelor

Sarurile de magneziu din salata constituie un stimulent al celulelor, un reechilibrant nervos si un drenor hepatic.

Aceste saruri intirzie imbatrinirea si combat cancerul. Sarurile de magneziu se mai gasesc in orz, ovaz, porumb, griu, cartofi, curmale, spanac, sfecla rosie si polen. Sunt eficiente in caz de astenii, tremuraturi, tulburari digestive (hepatobiliare in special), in afectiunile reumatismale si altele.

Sarurile de fosfor din salata au un rol plastic si dinamic. Ele se combina cu vitamina D si mentin la valori normale calciul din organism. De altfel, influenteaza si functionarea normala a sistemului nervos. Se mai gasesc in cereale, usturoi, morcov, telina, ceapa, rosii, praz, nuci, polen si struguri.

Sarurile de cupru ale salatei sunt indispensabile vietii celulelor si formarii oaselor. Ele combat afectiunile reumatice si canceroza, sunt antivirale, antiinflamatorii si intervin in functionarea tiroidei, fiind un element antiviral si antigripal. Se mai gasesc in migdale, nuci, alune, grau, sfecla rosie, ceapa, spanac, praz, cirese, mere, portocale, struguri, polen si altele. Impreuna cu vitamina C, intervin favorabil in gripe si afectiuni reumatice.

Zincul contribuie la stergerea urmelor stresului de peste zi

La randul lor, sarurile de zinc care sunt prezente in frunzele de salata au efect benefic in formarea globulelor rosii asupra glandelor genitale, a hipofizei si a pancreasului. Ele se mai gasesc in sfecla rosie, grau, orz, varza, spanac, rosii, piersici, portocale si altele. In fine, sarurile de arsen sunt tonice si reconstituante, inlesnind respiratia. Sunt indicate in toate formele de lipsa de mancare, in unele afectiuni reumatice, in bolile de piele si ca energizante. Mai sunt prezente in grau, orez, usturoi, varza, spanac, morcov, cartof, mar.

Dar, in afara sarurilor minerale, salata mai contine si multe vitamine: A, B, C, D si E. Existenta sarurilor minerale benefice si a principalelor vitamine dau organismului rezistenta la infectii si virusuri si elementele necesare functionarii normale a organismului. Salata mai contine multa clorofila, ce are rol antianemic, aminoacizi si mucilagii in cantitate mare cu rol deosebit de important in normalizarea digestiei si a tranzitului intestinal, fiind un real ajutor, sub forma de laxativ, pentru cei ce sufera de constipatie.

Intrebuintari in unele maladii psihice si ale inimii
Tot in salata verde se gasesc si substante chimice cu rol de hormon care explica doua calitati ale ei, si anume: salata este un sedativ, consumata mai ales seara, contribuie la stergerea urmelor stresului de peste zi si are calitatea de a induce un somn fiziologic.

In al doilea rand, actiunea sedativa se manifesta sub forma unui efect anafrodisiac, de sedare sexuala, in cazurile de hiperexcitabilitate sexuala si aceasta datorita substantelor cu functie de hormon feminin (estrogen). In afara acestui efect, substantele cu rol de hormoni au un rol deosebit de important in mentinerea integritatii pielii si a vindecarii multor afectiuni ale acesteia.

Salata verde isi gaseste intrebuintari in unele maladii psihice, ale inimii (eretism cardiac), in insomnii, in unele afectiuni ale cailor respiratorii (bronsita), in diabet, in unele afectiuni reumatismale (guta, artrita), in menstre dureroase, constipatie, afectiuni hepatice si altele.

Medicamentul din foi

Este important de retinut ca exista trei lucruri care transforma salata verde dintr-un banal aliment intr-un veritabil medicament:
• Cantitatea de salata verde consumata zilnic - se mananca minimum 150 grame salata, pe stomacul gol, inainte de fiecare masa.
• Modul de preparare - salata trebuie asezonata numai cu ingrediente naturale: ulei de floarea-soarelui sau de masline presat la rece, otet natural de mere sau suc de lamaie proaspat stors, sare grunjoasa. Ideal este sa consumam salata la maximum un sfert de ora de la preparare, pentru ca altfel principiile sale active se deterioreaza.
• Asocierea cu alte alimente - intr-o cura de primavara nu trebuie sa se consume in paralel alimente care sa ne impovareze organismul cu toxine, cum ar fi carnea, prajelile, produsele de patiserie ori cu aditivi sintetici. Inlocuiti-le cu orez integral, paste fainoase sau fulgi de grau, porumb sau ovaz.

Alte proprietati ale salatei

Salata verde este indicata in ameliorarea unor boli precum: dischinezie biliara, hepatita cronica - se recomanda salata creata, cu frunzele ceva mai tari, care desi sunt mai aspre si destul de amare, au un efect puternic de drenare a ficatului si de stimulare a activitatii sale.

Obezitate - se consuma salata verde atat inainte de masa, cat si in timpul ei, cu alte feluri de mancare. Daca veti reusi sa consumati 500 grame de salata pe zi, veti constata dupa o saptamina o scadere sensibila in greutate. Motivul? Accelerarea proceselor de eliminare, reducerea volumului de hrana bogata in calorii si, nu in ultimul rand, o reglare spontana a apetitului.

Ateroscleroza, tromboflebita si arterita obliteranta - se consuma salata verde, asezonata cu uleiuri obtinute prin presare la rece si otet de mere. Cele trei componente au efecte puternice de curatare a vaselor de sange, de reducere a colesterolului, precum si de fluidificare a sangelui.

Digestie lenta - cu un sfert de ora inainte de masa se consuma salata verde acrita din belsug cu otet de mere si presarata cu putin piper negru. Efectul este garantat.

Hiperexcitabilitate sexuala - unul din motivele pentru care salata (la fel ca si laptuca ori semintele de dovleac) e un leac monastic este faptul ca diminueaza pasiunile fizice si ajuta la controlul simturilor. Ca atare, consumarea sa din belsug este recomandata ca tratament nu numai in hiperexcitabilitate sexuala la femei si barbati, ci si in alcoolism, apetit alimentar exacerbat ori chiar in dependenta de narcotice.

Constipatie - se recomanda adaugarea uleiului de masline in salata si acrirea ei cu suc de fructe verzi (corcoduse, prune, caise si altele). Salata verde, avand un volum mare, joaca rolul unui piston care impinge continutul intestinului si il curata, iar celelalte doua ingrediente mentionate faciliteaza procesele de eliminare.

Bolile produse de intoxicare (guta, reumatism, alergie si altele) - consumul unor mari cantitati de salata verde faciliteaza eliminarea toxinelor, mai ales prin intestinul gros.

Secretul reusitei tratamentului este sa mancati o cantitate suficienta de salata zilnic si sa beti multe lichide (apa de izvor, ceai de banutei ori de papadie).Stimuleaza diureza si secretia lactata la tinerele mame, precum si buna functionare a stomacului si intestinului gros. Poate trata hematuria (pierderea de sange prin urina).

Totusi, specialistii atrag atentia ca un consum excesiv de salata verde poate provoca ameteli si dureri ale globilor oculari.