Ingrijirea pe parcursul sarcinii

Îngrijirea pe parcursul sarcinii

Asistenţa prenatală. Controalele medicale periodice în perioada de sarcină reduc pericolul morţii la naştere. Chiar şi în ţările în care puţine femei au posibilitatea de a apela cu regularitate la serviciile medicale din clinici şi spitale, pot fi consultate moaşe calificate.

Consultaţiile prenatale îi permit personalului calificat să sesizeze situaţiile care pretind o îngrijire specială. Printre acestea se numără sarcina gemelară, hipertensiunea, afecţiuni ale inimii şi rinichilor şi diabetul. În unele ţări, femeia însărcinată poate face un vaccin antitetanic în scopul prevenirii tetanosului neonatal. De asemenea, între cea de-a 26-a şi cea de-a 28-a săptămână de sarcină, ea poate face anumite teste pentru depistarea streptococului din grupa B. Dacă sunt prezente în tractul intestinal inferior, aceste bacterii pot contamina copilul în timpul naşterii.

Viitoarea mamă trebuie să fie pregătită să le furnizeze specialiştilor toate informaţiile necesare, inclusiv antecedentele medicale. De asemenea, ea nu trebuie să se reţină să pună întrebări. Trebuie acordată o îngrijire medicală imediată în caz de sângerare vaginală, inflamare bruscă a feţei, dureri de degete sau de cap continue ori intense, scăderea sau înceţoşarea vederii, durere abdominală puternică, vărsături, frisoane sau febră persistente, modificări în frecvenţa sau intensitatea mişcărilor fetusului, pierdere de lichid pe cale vaginală, durere la urinat sau lipsă anormală a urinei.

Alcoolul şi drogurile. Consumul de alcool sau de droguri (printre care se numără şi tutunul) în perioada sarcinii poate mări pericolul naşterii unui copil cu retard mintal, cu malformaţii fizice şi chiar cu tulburări comportamentale.

S-a observat că nou-născuţii a căror mamă este dependentă de droguri au simptome de sevraj. Deşi unii sunt de părere că nu este periculos ca gravida să bea din când în când câte un pahar de vin, specialiştii recomandă de regulă abstinenţa totală pe perioada sarcinii. Viitoarele mame trebuie să se ferească şi de fumatul pasiv.

Medicamentele. Nu trebuie luat nici un fel de medicament fără recomandarea avizată a unui medic care a fost informat cu privire la sarcină şi care, în prealabil, a evaluat cu atenţie riscurile. Unele suplimente de vitamine pot fi şi ele dăunătoare. Excesul de vitamina A, de exemplu, poate cauza deformaţii ale fetusului.

Ficatul, leguminoasele, legumele cu frunze verzi, nucile şi cerealele îmbogăţite cu vitamine şi minerale conţin acid folic şi fier. Pentru asimilarea fierului din hrana bogată în această substanţă, se recomandă consumarea ei concomitent cu unele alimente bogate în vitamina C, cum ar fi fructele proaspete.

Creşterea în greutate. Femeia însărcinată trebuie să evite extremele când e vorba despre greutate. Potrivit publicaţiei Krause’s Food, Nutrition and Diet Therapy, riscul ca un nou-născut subponderal să moară este de 40 de ori mai mare decât în cazul unuia cu o greutate normală. Totuşi, dacă mănâncă pentru doi, mama riscă să devină obeză. Creşterea normală în greutate, mai evidentă din al doilea trimestru de sarcină, este un indiciu că viitoarea mamă consumă o cantitate de alimente corespunzătoare cu necesităţile ei crescânde.

Creşterea în greutate recomandată pentru o femeie cu o greutate normală la începutul sarcinii este de 9–12 kilograme până la sfârşitul gravidităţii. Totuşi, adolescentele sau femeile subnutrite ar trebui să câştige în greutate între 12 şi 15 kilograme, iar femeile supraponderale numai între 7 şi 9 kilograme.

Igiena şi alte aspecte utile. Se pot face băi şi duşuri obişnuite, dar trebuie evitate spălăturile vaginale. Femeia însărcinată trebuie să se ferească de persoanele cu infecţii virale, precum rubeola. Mai mult decât atât, pentru prevenirea toxoplasmozei, e important ca viitoarea mamă să nu se atingă de carnea insuficient gătită şi de fecalele de pisică. Regulile fundamentale de igienă, precum spălarea mâinilor şi a fructelor proaspete, sunt deosebit de importante. În general, relaţiile sexuale nu prezintă nici un pericol, cu excepţia ultimelor săptămâni de sarcină sau în caz de hemoragie vaginală, crampe sau avort spontan în antecedente.