E-uri anti UE

Desi Romania a devenit membra a Uniunii Europene, aditivii cancerigeni care se regasesc in mancare si bautura continua sa reprezinte o grava problema In continutul tuturor produselor, incepand cu painea si continuand cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumele modificate genetic si incheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor. Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu buna stiinta concentratiile admise de substante nocive in produsele la care ne referim. Daca unele E-uri sunt absolut interzise in alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA, Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie. Ideea care sta la baza acestui atentat la sanatatea populatiei este cea a riscului acceptat. Cu alte cuvinte, daca pe etichetele produselor sunt mentionate otravurile continute si concentratia acestora, consumatorii sunt informati cu privire la riscurile la care se expun, putand astfel consuma E-uri toxice cu nemiluita. Nu se spune insa nimic despre ce efecte pot avea acestea. Mai grav este ca autoritatile de la noi nu par a fi interesate de aceasta problema si nu incearca sa puna capat acestui atentat la sanatatea consumatorilor. In timp ce principalele tari din Uniunea Europeana limiteaza pe cat este posibil E-urile din mancare si bautura, in Romania acestea pot fi intalnite in orice produs. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a fost pusa pe jar luna aceasta, in urma primirii unei notificari referitoare la prezenta in anumite produse a gumei guar (agent natural de ingrosare) posibil contaminata cu dioxina, folosita de grupul "Danone", care a si retras de pe piata cantitati mari de iaurt, probele prelevate fiind trimise la un laborator comunitar din Budapesta. Scandalul a fost declansat initial in Elvetia, unde se produce guma guar, si in Cehia, la unele firme ce prepara fructe continand substanta respectiva. Problema ajungand si pe plaiurile noastre mioritice, autoritatile statului au constatat cu stupoare ca nu exista aparatura necesara controlarii cantitatii de E-uri din alimente si bauturi.

Ceea ce denota ca acesti aditivi alimentari sunt folositi haotic de producatorii autohtoni, si ca nimeni nu controleaza produsele importate. Otravuri din paine Dupa unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o tara civilizata consuma circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Potrivit dr. Pavel Chirila, medic primar boli interne (Alimentatia echilibrata a omului sanatos - Editura National - 2004), E-urile nocive sanatatii se impart in cinci categorii si anume: cele mai periculoase adaosuri cancerigene; adaosuri foarte cancerigene; adaosuri periculoase; adaosuri potential toxice; adaosuri suspecte. In prima categorie se inscriu E 330 acid citric/sare de lamaie prezent in majoritatea bauturilor racoritoare, dulciuri, amestecuri de condimente pentru semipreparate cum sunt conservele, pastele de tomate, compoturile, mustarul sau branzeturile, E 621 glutamat monosodic folosit in sosuri si supe concentrate si conservantul E 211 benzoat de sodiu, toate interzise in SUA si Europa occidentala. Nu si la noi, unde autoritatile in domeniu par a fi repetente la aceasta materie. Interesant este faptul ca unele E-uri considerate periculoase se gasesc chiar si in paine si produsele de panificatie. Este vorba despre emulsifianti semisintetici (agenti de prospetime E 471 mono si digliceride ale agentilor grasi), intaritori de gluten - stabilizatori (E 472 esteri ai mono si digliceridelor si E 482 lactat de calciu) si agenti de oxido-reducere (acizii alimentari E 300 acid ascorbic si E 330 acid citric). Adaosuri nocive sanatatii In categoria adaosurilor foarte cancerigene se situeaza urmatorii aditivi alimentari folositi in prepararea alimentelor si bauturilor: E 123 amaranth, E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S, E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil, E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculosi pentru sanatate sunt considerati colorantii E 110 galben, E 124 rosu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu si E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potential toxice provoaca boli intestinale (E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburari de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfati de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza, E 466 carboximetil, E 470 saruri ale acizilor grasi), afectiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburari metabolice ale colesterolului (E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarina) si chiar afectiuni neurologice (E 311 octil galat, E 312 dodecil galat). Inselarea consumatorilor Potrivit reglementarilor romanesti, aditivi alimentari sunt considerate acele "substante care se folosesc la prepararea unor produse in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare". Din aceasta definitie oficiala, insa, nu se intelege despre ce fel de substante este vorba, de ce ar trebui ameliorata calitatea produselor si la ce fel de calitate se face referire - organoleptica sau nutritiva? Aici trebuie mentionata practica unor producatori, ce are scopul de a induce consumatorii in eroare, atunci cand cumpara un produs sau altul. Acestia nu mai mentioneaza pe ambalaj indicativul exact al aditivilor folositi, rezumandu-se sa inscriptioneze doar "afanatori", in locul denumirii chimice, "arome identic naturale" si "conservanti". Nu se mai vorbeste nimic despre cancerigenele benzoat sau glutamat de sodiu, acid citric, salicilat, sorbat si altele. Margarina, printre cele mai nocive Margarina este, poate, unul dintre cele mai nocive alimente, daca e sa luam in calcul faptul ca nu contine substante naturale, fiind produsa in exclusivitate din elemente de origine sintetica. Acest produs a fost inventat de americani, dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, pentru a suplini lipsa de unt. Datorita faptului ca margarina nu se gaseste nicaieri in natura, organismul uman o recunoaste cu greutate si depune un efort imens pentru metabolizare. Inlocuitorul untului se obtine din ulei rafinat in combinatie cu o pudra de nichel, incalzite la o temperatura de circa 400 de grade Celsius, bine agitate si apoi tratate cu hidrogen industrial. Dupa 10 - 20 de ore rezulta produsul numit margarina, solid la temperatura camerei si continand grasimi saturate comparabile cu cele de porc. Pentru ameliorarea calitatilor organoleptice, in procesul de fabricatie a acestui aliment sintetic se adauga vitamina A, clorura de potasiu, antioxidanti, acizi si alcali, arome si coloranti sintetici, vitamina D, emulsifianti, lecitina, izopropyl ori stearyl si diacetyl. Reclamele agresive au facut ca margarina sa fie consumata in cantitati foarte mari, atat in tarile civilizate cat si in cele sarace. Aceeasi situatie se intalneste si la producerea gumei de mestecat, in special cea destinata copiilor, unde se folosesc cativa aditivi alimentari considerati cancerigeni sau potential toxici. In acest mod, consumatorii sunt expusi riscului aparitiei unor boli ale aparatului bucal, a cresterii colesterolului si chiar a contactarii cancerului. E-uri care nu omoara Nu toti aditivii alimentari sunt considerati periculosi pentru sanatate, cu predilectie cei naturali. Spre exemplu, E 306 vitamina E, este un puternic antioxidant ce se gaseste in ficat, oua, peste si soia. La fel de favorabil este si E 300 acid ascorbic - vitamina C naturala. In aceeasi categorie se mai inscriu colorantul natural E 140 - clorofila, antioxidantul natural E 322 - lecitina, gelifiantul natural E 440 - pectina, precum si emulsifiantul extras dintr-o alga marina E 407 - caragenon natural. In privinta altor produse exista balbaieli internationale si la ora actuala. Zaharina, spre exemplu, a fost descoperita si fabricata in anul 1879, pornindu-se de la toluen. Scopul a fost acela de a se reduce consumul nocivului zahar. SUA au interzis-o in 1997, insa dupa o vreme au readmis-o, cu conditia ca pe ambalaje sa se inscriptioneze ca administrata animalelor este cancerigena. Ulterior, Congresul american a renuntat si la acest avertisment, in urma protestelor exercitate de industria alimentara si in ciuda organizatiilor de protectie a animalelor. Aspartamul ucigas Aspartamul, E 951, a fost descoperit de americani in anul 1965, astazi fiind comercializat in peste 50 de tari. Produsul fusese creat tot ca o alternativa la nocivul zahar. Paradoxal, la ora actuala se considera ca aspartamul este mult mai nociv decat produsul pe care trebuia sa-l inlocuiasca. Acesta provoaca peste 90 de simptome organismului uman, concretizate in cefalee, vertij, spasme cerebrale, coronariene si musculare, greturi, eruptii, depresie, astenie, iritabilitate, insomnie, tulburari de vedere si auz, palpitatii, senzatia lipsei de aer, atacuri de panica, pierderea gustului, tulburari de memorie, dureri articulare s.a. De asemenea, aspartamul contribuie la aparitia tumorilor cerebrale, sclerozei multiple, epilepsiei, bolii Alzheimer, retardului mintal, limfoamelor, malformatiilor si diabetului. Suferintele mileniului III Alimentatia moderna, care se bazeaza in special pe crearea unei fidele societati de consum prin intermediul publicitatii agresive, se confrunta cu o serie de erori ce constau in mai multe practici daunatoare sanatatii. Dintre acestea se remarca folosirea ingrasamintelor chimice, insecticidelor si erbicidelor, aditivilor in produsele finite, a organismelor modificate genetic, zaharului, alimentelor rafinate, abuzului de carne si grasimi, metodelor nenaturale de conservare etc. Toti acesti factori duc la modificarea indicatorilor de sanatate si la influentarea negativa a patologiei inceputului de nou mileniu. Care patologie este dominata de urmatoarele suferinte, dupa cum au relevat studii ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii: moarte cardiaca subita, cel mai adesea provocata de cauze cardiovasculare ca hipertensiunea arteriala si cardiopatia ischemica, diabet si hiperinsulinemie, cancer, obezitate, ateroscleroza, boli imune, dislipidemie. Fatala combinatie In Romania, glutamatul de sodiu E 621 - unul dintre cei mai periculosi aditivi alimentari pentru organismul uman - este folosit la scara industriala, cu acordul autoritatilor sanitare. Se utilizeaza in fabricarea supelor instant concentrate, a mezelurilor, unele condimente si conservarea laptelui, branzeturilor si ciupercilor. Are efecte neurotoxice, provocand migrene si crampe. Se vinde sub forma de cristale deschise la culoare, fara gust, motiv pentru care trebuie combinat cu alti aditivi chimici aromatizanti. De cativa ani buni, organizatii de profil din Uniunea Europeana militeaza pentru interzicerea folosirii E 621 in produsele destinate consumului uman. De asemenea, Ministerul Agriculturii din SUA si-a informat public cetatenii ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori de risc in aparitia bolilor Alzheimer si Parkinson. O situatie asemanatoare se intalneste si in privinta folosirii benzoatului de sodiu, E 211, in producerea bauturilor racoritoare. O concentratie prea mare de benzen ingurgitata provoaca leucemie si diverse forme de cancer al sangelui. Fatala, dupa parerea specialistilor, este mai ales folosirea in combinatie a benzoatului de sodiu, E 211, cu acidul ascorbic, E 300. Pana in anul 2002, marii producatori au renuntat la aceasta combinatie ucigasa, insa de atunci au mai fost lansate pe piete peste 1500 de noi marci de bauturi racoritoare, care atenteaza la viata oamenilor. Pagina realizata de Dan COSTE