Zaharul in alimentatie

Nutritionistii recomanda un consum cat mai scazut de zahar deoarece acest aliment este responsabil pentru o mare parte din cazurile de diabet, afectiuni cardiovasculare si obezitate, afectiuni ale pancreasului, cresterea colesterolului, a tensiunii arteriale, precum si formarea cariilor dentare. Dar cercetatorii par sa vrea sa darame aceste mituri. Cel putin partial. Este insa incontestabil faptul ca a devenit ingrijorator ca, in ultimele decenii, consumul de zahar a crescut considerabil, si aceasta in conditiile in care organismul omului poate functiona si fara zahar.
Cele doua principale forme de glucide (sau hidrati de carbon) sunt zaharul si amidonul - amandoua au aceeasi valoare energetica pe gram – 4 kcal. Glucidele sunt, in schimb, mai putin energetice decat materiile grase (9 kcal/g) sau decat alcoolul (7 kcal/g). Fibrele alimentare fac parte din aceeasi familie cu glucidele dar, contrar acestora, nu sunt absorbite in intestin pentru ca o parte din metabolismul lor are loc in colon.
Amidonul se gaseste in cereale, orez, grau, porumb si in derivatele lor (paine, produse de panificatie), in cartofi si leguminoase. Prin zahar intelegem zaharoza, glucoza, fructoza, lactoza si maltoza, pe care le gasim in stare naturala in alimente cum ar fi fructele, legumele si produsele lactate. In procesul de fabricare a alimentelor insa se adauga cantitati suplimentare de zahar pentru a conferi gust, textura, structura si consistenta speciala.

Numai ca, de cate ori omul intervine in modificarea a ceea ce natura ofera, dispare, de regula, o mare parte din „sanatatea” alimentelor naturale.

„Carburant” pentru creier si muschi
Glucidele au un rol important in functionarea organismului uman - creierul este, practic, exclusiv dependent de un aport constant de glucoza. Creierul unui adult are nevoie, zilnic, de 140 g de glucoza, ceea ce reprezinta pana la jumatate din totalul de glucide alimentare pe care le ingeram. Studiile cercetatorilor atesta faptul ca o masa bogata in glucide imbunatateste activitatea creierului, memoria, viteza de reactie, atentia. De cele mai multe ori, este evident pentru toata lumea faptul ca dulciurile sau un suc dulce au efecte benefice atunci cand esti obosit. Oamenii de stiinta au efectuat un test pentru adulti: ei trebuiau sa conduca pe o distanta de 120 km. Cei carora li s-au oferit pentru a consuma pe parcursul drumului bauturi dulci au comis mai putine greseli decat cei care au baut doar apa.
Pentru ca rezervele de glicogen (glucid constituit din lanturi foarte lungi, ramificate, ale moleculei de glucoza, formand principala rezerva de glucoza a organismului) din ficat si muschi sunt limitate, lipsa acestuia reprezinta principala cauza a oboselii pe care o resimt oamenii atunci cand desfasoara o activitate fizica grea, in aer liber, pe o perioada mai lunga de 60-90 de minute. Asa se explica de ce bauturile energizante pe care le consuma sportivii contin zahar: acesta impiedica deshidratarea, inlatura senzatia de oboseala, precum si epuizarea rezervelor de glicogen din organism.

Nu sucurile dulci ingrasa
Un mare numar de studii realizate pe subiecti adulti, adolescenti si copii au demonstrat faptul ca exista, de multe ori, o relatie inversa intre aportul de glucide si greutatea corporala. Altfel spus, persoanele care consuma un procent mult mai mare decat necesitatile lor energetice de glucide sub forma de zahar sunt, in general, mult mai slabe decat cele care nu consuma decat o mica parte din glucidele de care are nevoie organismul. De asemenea, exista un raport invers intre importanta aportului de zahar si cea a aportului de grasimi - marii consumatori de zahar au tendinta sa consume mai putine grasimi. Se stie ca glucidele, inclusiv zaharul, sunt recunoscute pentru mecanismul lor de reglare a apetitului, favorizand satietatea.
Un studiu efectuat de Organizatia Mondiala a Sanatatii in perioada 2001-2002, pe aproximativ 14.000 de adolescenti din 34 de tari, in principal europene, a relevat legatura dintre prevalenta obezitatii si a supraponederabilitatii si activitatea fizica si obiceiurile alimentare. Acest studiu a evidentiat o legatura intre consumul de zahar si ciocolata si greutatea corporala - un consum ridicat de glucide a fost asociat cu probabilitatea scazuta ca adolescentul sa fie sau sa devina supraponderal. De asemenea, studii convergente au demonstrat ca bauturile dulci nu duc, obligatoriu, la cresterea greutatii.
Prin urmare, este dificil de stabilit cu exactitate o legatura intre obezitate si consumul unui aliment sau altul - pana la urma, excesul de calorii, indiferent din ce sursa ar proveni, si lipsa de miscare duc la ingrasare.

Sanatatea dintilor
Zaharoza este, adesea, incriminata ca ar sta la originea cariilor dentare - este adevarat, glucidele alimentare pot avea un rol in aparitia acestei maladii a dintilor. Cercetarile au evidentiat faptul ca daca zaharul, bomboanele sau mierea pot fi „incriminate”, nu la fel stau lucurile cu alimentele bogate in glucide, cum ar fi painea integrala sau cartofii. Cariile apar atunci cand bacteriile prezente in placa dentara transforma amidonul si zaharul in substante acide care ataca dintii. O buna igiena bucala si utilizarea unei paste de dinti cu continut ridicat de fluor, de doua ori pe zi, sunt suficiente pentru pastrarea sanatatii dintilor. De altfel, prevalenta cariei dentare la copii si adolescenti a scazut incepand cu anii 1970, chiar fara sa fi avut loc schimbari esentiale in consumul de zahar si dulciuri.

Diabetul nu e influentat de consumul de zahar
Diabetul de tip 2 are cauze genetice si aparitia bolii este, de multe ori, influentata de varsta, obezitate si lipsa de activitate fizica. Nu exista o legatura cauza-efect intre consumul de zahar si diabet. In zilele noastre, chiar si diabeticii pot consuma glucide in cantitate moderata daca se pastreaza un regim alimentar echilibrat.

Sursa: Revista Felicia