Despre procesul digestiei si problemele acestuia

Despre procesul digestiei si problemele acestuia

Oamenii cheltuiesc anual imense sume pentru a asigura macar in parte o buna functionare a tubului digestiv - o digestie corecta, disparitia fenomenelor nedorite, cum sint senzatia de apasare sau durerea de stomac, balonarile, durerile si gazele cauzate de anumite alimente, dar cu precadere pentru a scapa de simptomele bolilor digestive: gastrite duodenale, ulcere gastrice si duodenale, colite etc.

Datorita vietii trepidante, stresului, poluarii, a ajuns sa se considere ceva normal problemele de digestie, durerile la nivelul stomacului sau intestinelor, pe cind starea normala a devenit o exceptie.

Combinarea alimentelor

Alimentele se combina intre ele pentru ca, dupa ce se consuma, sa fie asigurata digestia lor normala. In epoca primitiva, oamenii, ca si animalele, nu aveau probleme de compatibilitate a alimentelor, deoarece mincau la o masa un singur fel de hrana.

Desigur, se poate obiecta ca, de pilda, animalele ierbivore - spre exemplu, vitele - maninca mai multe ierburi, apartinind unor soiuri diferite. Asa este, dar toate sint plante ierboase si vitele stiu sa aleaga doar pe cele ce le priesc, ocolind ceea ce le-ar putea dauna. Ierbivorele salbatice pasc, de asemenea, doar anumite soiuri de plante, evitindu-le pe cele otravitoare, dar si pe cele care nu le priesc.

Oamenii sint acum, putem spune, excesiv de civilizati. Pentru a ne hrani, noi am prelungit si am complicat modul de preparare a alimentelor. Exista pareri ca aceasta ar fi o latura pozitiva a progresului omenirii, dar nu este bine sa se introduca o rata atit de accentuata de schimbare in ceea ce priveste rezultatul unei evolutii indelungate si lente. Rasa umana mai are inca numeroase restrictii, impuse de fiziologie, intre care si cele legate de hranire si digestie. Trebuie sa avem in vedere ca aparatul digestiv al omului modern difera foarte putin de cel al omului preistoric. Industria alimentara a epocii noastre poate sa produca alimente gustoase, prezentate intr-o forma cit mai atractiva, dar acestea sint, in general, aproape indigeste, deoarece procesul de productie al acestora nu este conform cu fiziologia sistemului nostru digestiv.

Aceasta nu inseamna ca oamenii vor trece, toti ca unul, la consumul exclusiv de legume si seminte crude.

Trebuie sa retinem insa ca oamenii care consuma exclusiv fructe, legume si seminte aproape ca se pot lipsi de combinatiile speciale de alimente. Regimul lor alimentar este atit de simplu, gama de produse atit de restrinsa, incit le este practic imposibil sa incalce regulile combinarii corecte a acestora.

In general, oamenii, chiar si cei ce au grija de sanatatea lor, prefera o alimentatie diversificata. Desigur, nu trebuie sa ne obligam la respectarea regulilor rigide, pe care nu le respecta, de fapt, nimeni. Totul este sa nu ne lezam organismul.

Sistemul digestiv

Sistemul sau tractul digestiv (numit si tub) este, cu adevarat, un sistem destul de complicat. El se compune din: cavitatea bucala (care incepe cu buzele), continua cu esofagul, stomacul, intestinul subtire, apoi intestinul gros si se termina prin anus (orificiu de evacuare a reziduurilor). Lungimea totala este 7-8 m. Suprafata totala a partilor care secreta sucuri digestive este de 400 mp. Suprafata aceasta este, in cea mai mare parte, a peretilor stomacului si intestinelor. Cu cit este mai mare, cu atit absorbtia substantelor la acest nivel este mai completa.

Procesul digestiei este un proces de descompunere a alimentelor in elemente componente. Spre exemplu, un mar se compune din apa, proteine, lipide, carbohidrati, vitamine, minerale, acizi organici, coloranti, substante aromatice etc. Prin descompunerea lor, alimentele se transforma in substante mai simple, pentru a putea fi asimilate cit mai complet. Apoi, unele sint folosite de organism pentru a-si construi tesuturile, altele participa la metabolism ca surse de energie, altele formeaza balastul (ceea ce se elimina).

In digestie intervin enzimele - catalizatori care favorizeaza procesele biochimice, mediul in care se manifesta aceste enzime fiind acid. Starea de aciditate (valoarea factorului Ph) determina activitatea optima de digestie.

Gura este prima etapa, primul component al sistemului digestiv. Aici se afla glandele salivare si limba plus dintii. In continuare, tubul digestiv are, cu adevarat, aspectul unui tub. Portiunea care face legatura cu stomacul este numita esofag.

Stomacul are forma literei J

Stomacul are forma literei J. Este un sac, in care hrana se amesteca bine cu sucul gastric, fiind framintata cu ajutorul muschilor gastrici. Dupa stomac, hrana este impinsa in duoden, in care se varsa bila produsa de ficat si cele trei enzime pancreatice, produse de pancreas. Bila emulsioneaza grasimile, iar fermentii pancreatici descompun grasimile (lipidele), carbohidratii si proteinele.

In intestinul subtire se continua procesul de digestie

In intestinul subtire se continua procesul de digestie si absorbtie a hranei prin peretele intestinal, iar reziduurile si lichidul in exces sint impinse in intestinul gros, de unde sint evacuate. Substantele absorbite la nivelul intestinului trec in singe si sint transportate in ficat, unde au loc foarte multe procese chimice.

Care sint functiile stomacului

Hrana ajunge in stomac pe masura ce este mincata si inghitita. Peretii stomacului intra in contact cu hrana inghitita. In pereti sint glandele care secreta sucul gastric. Secretarea acestuia este una din functiile importante ale stomacului.

Muschii puternici din peretii gastrici macina si amesteca hrana cu sucul gastric. Miscarile acestea, numite peristaltice, incep imediat ce hrana vine in contact cu mucoasa gastrica, fiind un act reflex, dar si comandat de hormonul gastrina. Contractiile gastrice incep la partea superioara a stomacului si trec in valuri, de sus in jos. Partea inferioara a stomacului este cea mai importanta, caci muschii de aici imping puternic hrana si o amesteca. Viteza cu care este golit stomacul depinde de alimentele consumate. Periatalismul este a doua functie importanta a stomacului.

Ce se intimpla cu o masa normala

Un prinz traditional, ce se compune dintr-un aperitiv, felul intii - supa sau ciorba (sau un fel de mincare mai usor), felul doi - felul principal si un desert.

Aperitivul va forma primul strat, cel de la partea inferioara a stomacului. Peste el se asaza al doilea strat - felul intii, dupa care urmeaza felul doi (sau felul principal) si, deasupra, se asaza desertul. In functie de felul alimentelor, amestecarea acestor straturi intre ele si cu sucul gastric poate sa dureze foarte mult. Daca procesul se desfasoara prea lent, hrana poate fermenta in stomac (cu precadere in partea sa mediana). Desertul dulce sau fructul, consumate la sfirsitul mesei, vor intra totdeauna intr-un proces de fermentatie, caci glucidele continute in acestea nu au cum sa ajunga repede in contact cu sucul gastric.

Stomacul gol

De fapt, stomacul se goleste in 6-7 ore, daca mincarea este greu digerabila (grasa). Daca mincarea este usoara, stomacul se goleste mult mai repede. Seara trebuie sa mincam ceva usor, astfel ca peste noaptea stomacul sa nu fie supraincarcat si dimineata sa fie golit. Daca nu procedam corect, ne simtim rau, respiram greu, limba este incarcata.

Stomacul supraincarcat

Multi biologi sint de parere ca stomacul nu trebuie solicitat la maximum. Daca ne limitam la o cantitate rezonabila (intre 1/4 si 1/2 litru), stomacul va functiona cum se cuvine. Cind cantitatea de mincare ingurgitata este mai mare, stomacul se dilata. Daca ne apropiem de 1,5 litri (maximum cit poate incapea intr-un stomac) apar dureri. Cu timpul, stomacul fortat cu cantitati mari de mincare isi pierde elasticitatea, apasa pe abdomen si ne alegem cu o draguta burtica.

In concluzie, cel mai potrivit (ideal, chiar) este sa ne limitam, la o masa, la cantitatea de 500-600 grame de hrana.

Ce se intimpla cu lichidele

Cind mincam o supa, bem apa etc., lichidul se duce mult mai repede spre pilor (iesirea catre intestin). Bauturile inghitite nu dilueaza sucul gastric (cum se sustine de obicei), caci sucul gastric este secretat doar cind este nevoie.

In concluzie, trebuie sa bem lichide atunci cind ne este sete. Se recomanda cu precadere apa negazoasa, curata, care poate fi bauta in orice moment. In schimb, coca-cola, berea, vinul nu fac decit sa mareasca aciditatea in stomac, ceea ce dauneaza digestiei corecte.

Desigur, sint multe aspecte ce merita atentia, dar vom reveni, poate, cu un alt material, in care sa analizam si alte probleme importante, legate de hotarire corecta.

Nora Nicolae