Importanta unei alimentatii diversificate

Sanatate si longevitate
Importanta unei alimentatii diversificate

Specialistii sînt de parere ca a consuma produse alimentare de buna calitate într-o gama cît mai variata reprezinta secretul satisfacerii nevoii de hranire a organismului la orice vîrsta.

Definitie

Varietatea alimentara se poate defini în felul urmator: un anumit numar de alimente consumate într-o perioada de timp bine precizata. Se considera ca aportul în nutrimente depinde de cantitatea de produse consumata.

Fructele si legumele - sursa de sanatate

Diversitatea alimentara este corelata si cu statutul nutritional biochimic. De fiecare data, medicii subliniaza importanta fructelor si a legumelor pentru o alimentatie sanatoasa, mentionînd adesea rolul terapeutic pe care acestea îl joaca în cazul bolilor cardiovasculare sau al obezitatii.

Insuficienta alimentara

Aceasta duce la aparitia unor grave carente în ceea ce priveste numarul nutrimentelor, al micronutrimentelor sau al phitonutrimentelor, mai ales atunci cînd este vorba despre persoanele în vîrsta.

Scorul de varietate alimentara

O persoana poate avea un profil alimentar monoton sau complex în functie de ceea ce manînca. Mai multe studii au demonstrat ca, o data cu înaintarea în vîrsta, apetitul scade si pofta de a mai mînca o ciocolata, de exemplu, se diminueaza treptat. Aceasta tendinta de reducere a poftei de mîncare si de scadere a curiozitatii culinare se explica prin conditiile de natura medicala, sociala sau economica, conditii care afecteaza atît modul de hranire a organismului, cît si statutul nutritional al acestuia. Prin urmare, este esential sa asiguram persoanelor în vîrsta o alimentatie buna si pe cît se poate de variata, fapt ce favorizeaza echilibrul nutritional.

Cum ne putem salva neuronii

Cu cît înaintam în vîrsta, cu atît riscam sa suferim de boli neuro-degenerative. În ultimii 50 de ani maladii precum Alzheimer sau Parkinson au rapus zeci, daca nu sute, de vieti. Cazurile patologice si mai ales batrînetea sînt asociate în general cu tulburari de comportament ce dezechilibreaza serios ritmul biologic al organismului uman.

Creierul se îmbolnaveste

Perioxidantii din lipide si din proteinele celulare, ca si elementele oxidante din ADN sint factorii principali care declanseaza acest proces degenerativ la nivelul creierului. Cea mai accesibila metoda de prevenire a aparitiei deteriorarilor neuro-comportamentale consta în a consuma cît se mai multe fructe si legume proaspete. Continutul ridicat de vitamine pe care îl regasim în fructe si legume este bine cunoscut de toata lumea. De aceea, acest medicament suta la suta natural nu este recomandat doar pacientilor care acuza afectiuni cardiovasculare sau reumatice, ci si în cazul celor care sufera de cancer sau deficiente la nivelul creierului.

Legumele si fructele nu numai ca previn îmbatrînirea, dar chiar inverseaza procesul de atrofiere musculara si de oxidare interna a organismului.

Deoarece legumele si fructele sînt foarte bogate în antioxidanti de tipul vitaminelor C si E, totdeauna o dieta naturista de felul acesta este eficienta împotriva îmbatrînirii cerebrale. Capsunile, de exemplu, prin continutul lor bogat în vitamine, contribuie enorm la recuperarea deficientelor de comportament datorate vîrstei înaintate.

Reteta tineretii vesnice: usturoi, spanac si fructe de padure

S-a demostrat ca trei-patru catei de usturoi consumati saptamînal ajuta la mentinerea vie a instictelor chiar daca pacientul în cauza are o vîrsta mai mare de 68 de ani. O dieta care contine în meniu mult spanac si fructe de padure, urmata timp de 12 luni, o data la doi ani, previne în proportie de aproximativ 80 la suta din situatii aparitia tulburarilor cognitive sau de comportament, mai ales cînd este vorba despre persoane de vîrsta a treia.

Extractul de spanac

Cercetatorii au obsevat ca spanacul amelioreaza capacitatea de memorare, precum si diversi parametri biochimici, cum ar fi eliberarea neuro-transmitatorilor, sensibilitatea receptorilor neuronali sau activitatea enzimelor implicate în procesul de comunicare neuronala.

Lidia Molder