Plantele care redau energia

Aceste plante favorizeaza digestia, actioneaza ca un stimulent cerebral, „sterg precum radiera“ senzatia de oboseala, relanseaza energia. Multe dintre ele sint pretioase surse de vitamina C. Iata ghidul plantelor al dinamismului cotidian cu retete din plante medicinale.

Alcoolul si tincturile

Ele sint fortifiantele de altadata. Evident, totul pe baza de plante: gentiana, arborele de chinina, scortisoara, portocala amara, menta. Ele sint, de asemenea, plante ale sanatatii, caci ele sint mai in masura sa produca remedii pentru a reda forta si vigoarea decit bauturile alcoolice servite ca aperitive sau lichiorul. In zilele noastre, toata lumea stie ca o stimulare cu alcool este inselatoare, de scurta durata si cu consecinte neplacute. Totusi, alcoolul poate fi necesar in utilizare pentru anumite plante, in mod particular cele de la care sint folosite radacinile sau scoarta. Alcoolul permite o mai buna extractie a principiilor active vegetale, de obicei putin solubile in apa sau in infuzii. Realizarea tincturilor releva acest fapt. Totusi, chiar fara alcool, cea mai mare parte a stimulentelor isi pastreaza calitatile lor dinamice.

La ce e buna gentiana

Gentiana (gentiana lutea) este o planta care traieste pe munti destul de inalti si la care numai radacinile sint active, avind ca efect terapeutic nu numai cresterea secretiilor gastrice, ci si cresterea rezistentei organismului. Ea deschide apetitul si permite revigorarea fortelor. Vechile moase sfatuiau folosirea ei la sfirsitul sarcinii, pentru dinamizarea cresterii fatului.

Mod de preparare a ceaiului:

Pentru un litru de apa se folosesc 15-20 g de radacini de gentiana, taiate marunt. Se lasa la macerat timp de cel putin cinci ore. Se poate indulci cu zahar sau cu miere.

Efectele chininei

Arborele de chinina (cinchona succimba) este originar din America Centrala. El este cunoscut in Europa din secolul al XVII-lea datorita renumelui sau prin proprietatile scoartei. Aceste proprietati pot sa combata malaria. Insa in 1802 s-a descoperit secretul prin care se putea extrage chinina. Pe linga proprietatea sa antifebra, chinina poseda o mare actiune tonica.

Mod de folosire:

Din scoarta sub forma de pudra, se ia 1 g sau 2 g pe zi, fie cu un pic de apa, fie se presara pe alimente.

Micul-centaur face bine la anemie

Micul-centaur (erythoroea centaurium) sau gentiana mica se recomanda din cele mai vechi timpuri in cazuri de greata, de incetineala digestiva, de anemie si mai ales in convalescenta. Prin principiile sale active, stimuleaza nu numai functiile hematopancreatice, ci si intreg organismul.

Mod de preparare a ceaiului:

Pentru un litru de apa rece se folosesc 15 g din virfurile inflorite ale plantei. Se fiebe in clocot si se lasa la infuzat timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cani de ceai pe zi, inainte de masa. Se indulceste cu miere. SAU: Se pun 50 g de virfuri inflorite intr-un litru de vin rosu de calitate. Se lasa la macerat timp de patru zile. Se strecoara. Se beau unul sau doua paharele pe zi.

In caz de reumatism

Hreanul (cocheria amoracia). Cel de cultura foarte veche, care se gaseste in stare salbatica, mai ales la malul riurilor, este activ pentru rinichi si este un bun alinator pentru durerile reumatice. Dar hreanul are si o activitate tonica, de altfel.

Mod de folosire:

Se intrebuinteaza sub forma de sirop de hrean compus, spus alt fel sirop antiscrobutic, figurind in codicele farmaceutice. Radacinii de hrean i se pot asocia frunze de trifoi, scortisoara de Ceylan, coaja de portocala, mar, care trebuie amestecate toate intr-un vin alb dulce. Dar una dintre cele mai bune metode de a beneficia de stimularea hreanului nu este alta decit aceea de a-i utiliza radacinile sub forma de razatura, care se poate presara pe carne, pe salate sau aluaturi. In acelasi mod se poate proceda si cu scortisoara in compoturi sau in produsele de patiserie. In acelasi cadru al dinamismului vegetal se pot folosi telina, coriandrul, sofranul, ardeiul iute sau frunze de menta cu propria lor aroma, aducind mereu un plus de energie.

Care sint stimulatorii cerebrali

Pentru a stimula un creier care e pe cale sa-si piarda puterile, un numar important de medicamente pe baza de sinteze au fost propuse. Dar, pina in zilele noastre, produsele cele mai active ne sint oferite direct de plante. Mai multe dintre ele elaboreaza substante ale caror actiuni se exercita la nivelul circulatiei cerebrale.

Alcaloidul prezent in micul-brebenel creste debitul sangvin al capilarelor cerebrale si, de asemenea, oxigenarea tesuturilor irigate. Frunzele de ginkgo exercita un efect protector la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului.

Micul-brebenel (Vinca Minor)

Aceasta planta gratioasa cu flori bleu-violacee a devenit foarte importanta pentru necesitatea farmaceutica. Recolta acestei plante se poate face pe durata tuturor anotimpurilor, caci frunzele sale, singurele care se folosesc, sint persistente. Mentionam dintre proprietatile sale cele mai importante: cresterea facultatilor memoriei, de concentratie si citeodata cele auditive.

Mod de preaparare:

La o jumatate de litru de apa se pun 5 g de frunze uscate. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau doua sau trei cesti pe zi.

Ginkgo (ginkgo biloba), arbore originar din China si mult timp cultivat pe un teren ornamental, prezinta frunze in forma de evantai, continind diferite substante de mare activitate in sfera circulatorie. Diverse cercetari efectuate cu extracte din frunzele sale au aratat ca aceasta planta merita sa fie recomandata in cazul imbatrinirii cerebrale cu dificultati relationale. In geriatrie, mai multe medicamente de larga prescriptie sint facute pe baza acestei plante atit de bogate in flavonoide.

Mod de preparare a ceaiului:

Intr-un litru de apa rece se adauga 40 de grame de frunze uscate. Se pune la fiert cel putin patru ore, fierbindu-se cu foc mic, intr-un recipient inchis. Se beau doua sau trei cani pe zi.

Pentru a reda mai multa energie functiilor memoriei se poate prepara o infuzie dupa modelul anterior din: 20 g de frunze uscate de brebenel si 20 g frunze uscate de ginkgo.

Exista de asemenea o planta mai putin specifica activitatii cerebrale decit cele doua amintite mai sus, dar care este eficace in favorizarea facultatilor intelectuale: urzica salbatica.

Urzica (urtica major) este o planta la care se folosesc numai partile aeriene taiate in timpul infloririi, adica de la sfirsitul lui aprilie pina in septembrie. Ea constituie o sursa remarcabila de multiple vitamine, minerale si oligioelemente. Un studiu clinic efectuat pe 800 de persoane a aratat ca administrarea unui tratament pe baza de planta de urzica proaspata, urmat numai trei saptamini, permite cresterea facultatilor atentiei, ideatiei etc.

Mai mult, acest studiu a permis constatarea scaderii nete a componentei psihice a oboselii.

Mod de preparare a ceaiului:

Pentru un litru de apa se folosesc 50-60 g de frunze si tulpini de urzica. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau trei sau patru cani pe zi, dupa masa.

Care sint stimulatorii sexuali

Cu radacinile de ghimbir si de ginseng sau cu rizomii de eleuterococ se ajunge la stadiul vegetalelor de inalta performanta. Toate aceste plante cunoscute inca de pe vremuri in tinuturilor Extremului Orient pentru multiplelor lor proprietati intaritoare nu sint folosite de foarte mult timp in Occident.

Prin diferitele substante active ce le contin, aceste plante exercita actiunea lor atit asupra sistemului circular, cit si asupra mai multor glande dintre care cele suprarenale, cele ale tonusului si cele sexuale etc.

Ghimbirul (zingiber officinales) este o iarba vivace, cu aspect de gladiola, iar proprietatile sint datorate rizomilor sai, adica partea tulpinii care intra in pamint. Multe studii au aratat ca sub actiunea ghimbirului, volumul secretiilor testiculare creste, la fel ca si mobilitatea spermatozoizilor. Ghimbirul este deci planta fertilitatii. De altfel, printre alte activitati trebuie semnalata o crestere a a secretiilor biliare favorizind digestia grasimilor si o putere antigreata, specifica prevenirii raului din timpul mersului cu mijloace de transport.

Mod de preparare a ceaiului:

Intr-un sfert de litru de apa rece se adauga 5 g de rizomi taiati marunt. Se pune la foc continuu citeva minute. Se strecoara. Se bea una sau doua cani pe zi. SAU: Razatura de rizomi se adauga pe produsele fainoase sau pe cruditati.

Ginsengul (panax gingseng) este o veritabila planta folosita ca remediu universal pentru cei din Extremul Orient. De asemenea, cei care sint epuizati in munca lor profesionala sau in cea familiala pot beneficia de proprietatile sale. Deci, aceasta planta miraculoasa reda energia celei mari mari parti a functiilor. Amelioreaza atit capacitatea fizica, cit si psihica sau intelectuala. Sportivii sau studentii ii gasesc o mare intrebuintare. Pe de alta parte, ea stimuleaza secretiile hormonale si in mod deosebit cele sexuale. Prin starea de bine pe care o genereaza, ea previne starile de deprimare si, la persoanele in virsta, permite o mai buna rezistenta in ceea ce priveste trecerea anilor sau la rigurozitatile iernii. Ginsengul trebuie evitat in starea de sarcina, caci inca nu se cunosc repercusiunile sale asupra fatului.

Mod de preparare a ceaiului:

Intr-un litru de apa se introduc 15-20 g de radacini de ginseng taiate marunt. Se lasa la fiert timp de 3 sau 4 minute. Se strecoara. Se adauga in cafea o lingurita sau doua pe zi. Se poate de altfel presara pe produsele fainoase sau pe salate. SAU: Intr-un litru de vin dulce se pun 20 g de radacini taiate marunt si se pun la macerat timp de o luna.

Eleuterococul (eleutherococus senticocus) se intilneste in Asia, dar mai ales in cimpiile Rusiei, iar calitatile sale sint datorate radacinii, la fel ca ginsengul, dar cu nivel mai scazut. De unde si denumirea de ginseng sarac. Prezinta o actiune afrodisiaca. Dar proprietatea majora care distinge eleuterococul de restul plantelor stimulatorii vegetale se exercita la nivel muscular. In practica sportiva, creste rezistenta la eforturi a fibrelor prea mult solicitate. Este planta care permite performante si este folosita de atletii din Est.

Mod de folosire:

La un litru de apa se adauga 15 g de radacini uscate si farimitate. Se fiebe timp de 2 sau 3 minute. Se lasa la macerat timp de 10 sau 12 ore. Se strecoara. Se beau doua sau trei cani pe zi sau doua cani, inainte de efort fizic.

Ce ne ajuta sa fim dinamici

De la intunericul matinal si pina la gustarea de prinz sau de seara, cei mai multi dintre noi se mentin dinamici, in fiecare zi, datorita consumului mai mult sau mai putin constient de cofeina, care este asimilata de diverse plante. Daca intr-o o cafea nu exista nici o indoiala asupra prezentei cofeinei, acest lucru nu este valabil pentru alte bauturi obisnuite. Kola sau ceaiul sint adeseori suspecte ca o contin. Alcaloidele se gasesc in mai multe specii vegetale. Cofeina stimuleaza inima si contracta vasele. In sfera nervoasa, cofeina se comporta ca un excitant util, dar poate provoca tremurari, agitatie, angoasa, insomnie sau, paradoxal, o senzatie de somn la anumite persoane. In plus, ea creste eliminarea renala. Dar cea ce constituie o proprietate majora a acestei substante este actiunea sa la nivel muscular. Actiune care, dupa anumite cercetari recente, se exercita in mod indirect. Dupa o absorbtie totala de cofeina, organismul elaboreaza un exces de betaendorfine, substante de secretie naturala si cu efecte asemanatoare celor ale morfinei, diminuind durerile aparute printr-un efort fizic intens. Pe moment, nici o senzatie de oboseala nu apare, intelegindu-se prin aceasta ca se pot prelungi contractiile musculare. Pe plan sportiv, cofeina apare ca unul dintre cele mai bune energenizante. Dar trebuie facuta diferenta dintre energizant si dopaj! Arborele de cafea (coffa arabica sau robusta liberica sau amoldiana, dupa diferitele variatii)

Din acest arbore tot timpul verde din tinuturile tropicale nu se prea stie de semintele uscate, care sint denumite bobi, fiind produse de un fruct rosu la maturitate si avind aspectul unei mici cirese. Utilizate in stare naturala, aceste seminte constituie cafeaua verde si dau o bautura cu o savoare amara si cu un miros placut, continind 1% cofeina. Prin prajirea acestor seminte se formeaza un ulei special care confera cafelei toata aroma sa. In afara de cofeina, cafeaua asigura alte aporturi in diferite saruri minerale si vitamine, aporturi minime, necifrabile. Intr-o ceasca, pentru 2 g cafea solubila se distinge prezenta a cel putin 3 vitamine: B2 (2 mg), B5 (80 mg) si mai ales B3 (400 pina la 500 mg). De altfel, vitaminele B1 si C, prezente in cafeaua verde, au disparut, fiind distruse prin prajire.

Arborele de ceai (camalia sinensis) este intilnit sub numeroase specii, plus 300 dupa referintele anglo-saxone. Din acest arbore nu se recolteaza decit frunzele, care, uscate fiind, sint denumite ceaiul verde, in paralel existind ceaiul negru, care este produs prin fermentare mai mult sau mai putin prelungita. Ceaiurile semifermentate reprezinta asa-zisul Dragon Negru sau Wu Long. Importanta componentelor depinde de originea speciei. Printre ele deosebim un pic de fluor si bineinteles cofeina, dar si un acid care este banuit ca ar produce, impreuna cu calciul, eventuali calculi in caile urinare cu crize de colici renali.

Exemplu de aport de cofeina pentru o ceasca:

Se folosesc 42 – 68 mg ceai frunze sau ceai la pliculete, in functie de specie. Pentru ceaiul numit fara cofeina se folosesc 0,1-3 de ceai, in functie de specie. Timpul in care se prepara ceaiul este de 3 minute, o fierbere prelungita nu-i modifica proprietatile, ci doar ii intensifica culoarea.

Guarana (paulinia cupana) este o liana tropicala din padurile Amazoniei, putind atinge zeci de metri. Numai semintele se folosesc. Ele se consuma fie sub forma de pudra, fie sub forma de pasta mai mult sau mai putin batucita.

Arborele de kola. Din acest arbore, care se intilneste in regiunile tropicale africane, provenind mai ales din Coasta de Fildes, se recolteaza semintele atit de importante, denumite impropriu nuci de kola. Semintele pot fi consumate ca bautura de leac, dar se mai pot consuma intr-un mod mai traditional sub forma de pudra incorporata in diverse tipuri de hrana sau prezenta in capsule ori comprimate, ca in cazul Frantei.

Mod de folosire:

0,33 g pudra de seminte per capsula. Se iau doua capsule pe zi, una dimineata si una la prinz, cu un pahar mare de apa, la inceputul mesei. Aport de cofeina: 5 mg per capsula.

Pretioasa vitamina C

Nimeni nu ignora faptul ca vitamina C prezinta proprietati nu numai antiinfectioase, dar si reconstituante. Se recomanda folosirea vitaminei C de fiecare data cind organismul se afla in stare de rezistenta slabita. Previne gripa si in acelasi timp favorizeaza eforturile sportive.

Este necesar 1 mg (de vitamina C)/kg din greutatea corporala pentru nevoile cotidiane ale organismului si pina la 2 mg daca este vorba de stari de sarcina sau stari infectioase. In cele mai multe cazuri, aceste cantitati sint pe departe asigurate din alimentatia obisnuita. Este necesara efectuarea de cure medicamentoase cu vitamina C (acid ascorbic) care sint, din nefericire, toate pe baza de sinteze si mai greu asimilate de organism decit vitamina C nativa. Toate vitaminele, in special vitamina C, aportate prin vegetale, sint insotite de diverse alte substante, exemplu minerale si enzime, care favorizeaza absorbtia si actiunea organismului. Fructele si legumele sint cele care aduc un aport natural de vitamina C. Iata citeva exemple: citricele (portocale, lamii, grepfrut), afinele, zmeura, pepenele galben, legume (varza cruda, rosiile), dar si patrunjelul, cresonul.

Pentru a obtine maximumul de vitamina C, fructele si legumele trebuie consumate in stare cruda sau sub forma de sucuri, realizate prin presare sau prin pasare cu ajutorul aparatelor speciale. Fructele un pic carnoase sau prea uscate trebuie sa fie imbibate in apa de izvor inainte de a fi presate. Se pot eventual indulci cu zahar sau miere. Fructele si legumele care ar trebui sa produca vitamina C au devenit, din pacate, subiectul anumitor suspiciuni. Dupa parerea pr. J. M. Pelt, de la Institutul European de Ecologie, fructele din zilele noastre contin mai putine vitamine cu 10 la suta-50 la suta decit acum 30 de ani. Cauza majora o constituie tratamentele care li se aplica pentru cresterea productiei si recoltarea lor inainte de maturitate. In plus, prezenta reziduurilor de pesticide ramine mereu posibila. Pentru vitamina C este recomandat macesul, impropriu spus, pentru ca se folosesc doar fructele sale. Rosa canina este un tufis, macesul, ale carui fructe, de culoare rosie-portocalie la maturitate, sint foarte bogate in vitamina C si in alte substante, cum ar fi falvonoidele.

Energie sau dopaj

Fara indoiala, ambitia fiecarui sportiv este de a-si mari performantele. La aceasta dorinta, plantele pot contribui in mod eficace, mai ales cele pe baza de cofeina.

Dupa cercetarile biologice efectuate, actiunea cofeinei se exercita nu numai ca stimulent, ci si ca stagnator al consumului de glicogen, care este un adevarat carburant al intregii contractii musculare. Glicogenul astfel economisit devine disponibil pentru a prelungi efortul si a intirzia faza de epuizare. Mai mult, cofeina creste producerea de betaendorfine, substante naturale care sterg senzatia de durere.

Cofeina creste deci rezistenta la efort si nu forta. Nu inlatura oboseala, dar ii intirzie aparitia. La mare altitudine, unde aerul se rarefiaza, ea permite o activitate mai prelungita, caci micsoreaza arderea rezervelor hepatice ale glicogenului. In acest fel, este o stringatoare a stocului energetic al fiecarui organism. La sportivi, recurgerea la vegetale necesita o anumita moderatie. Energizantele pot deveni dopaje, caci cofeina figureaza printre substantele supravegheate de instantele sportive. Impregnarea cofeinica nu trebuie sa depaseasca 12 micrograme pe ml de urina la Comitetul International Olimpic.

Retete concrete

Pentru digestia prea lenta:

Se folosesc pentru un litru de apa 100 g de radacini papadie. Decoctul se realizeaza prin firbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea o ceasca la sfirsitul mesei.

Pentru caderea parului:

Se folosesc 200 g de frunze proaspete de urzica, care trebuie farimitate, iar sucul ce rezulta prin acest procedeu trebuie diluat in apa de izvor. Se maseaza pielea capului cu aceasta solutie, dar numai seara.

Pentru eliminarea renala:

Se folosesc un litru de apa 50 de g de frunze de mesteacan. Se infuzeaza timp de 10 minute. Se beau 4 sau 5 cani pe zi.

Pentru tranzitul intestinal lenes:

Intr-un litru de apa se adauga 30 de grame cicoare salbatica. Decoctul este facut prin fierbere timp de 10 minute. Se strecoara. Se bea cite o cana dimineata si seara. Radacina de cicoare poate fi uscata prin prajire si utilizata in fiecare dimineata prin decoct dupa o firbere prelungita.

Pentru convalescenta:

La un litru de apa rece se folosesc 30 g de radacini de eleuterococ. Se firbe, apoi se pune la macerat timp de 12 ore. Se strecoara. Se bea o cana inainte de masa.

Pentru picioare umflate:

Se folosesc pentru un litru de apa 30 g de frunze de ginkgo. Decoctul trebuie sa fie prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se beau doua cani dimineata si seara.

Pentru o memorie slaba:

Se folosesc 10 g de brebenel si 10 g de ginkgo. Se amesteca in decoct prelungit prin fierbere timp de o ora. Se strecoara. Se bea o cana dimineata, la prinz si seara.

Crina Popa