Sacroterapie

Chiar in cursul istoriei omenirii s-a oscilat in privinta unei viziuni autentice si integrale a minunii creatiei – OMUL – in cele din urma, dar mai ales in vremurile noastre adevarul fundamental ramine tot adevar in sensul ca omul este om in integritatea sa constitutionala - suflet si trup.

In starea sa edenica, paradisiaca, omul avea sanatate deplina caci exista tocmai armonia deplina intre trup si suflet. Era acel dar ontologic fiintial cum il sintetizau anticii mens sana in corpore sano.

Conceptul teologic afirma cu claritate ca dupa acea stare de sanatate integrala a omului (trup si suflet) prin pacat patrunde in om si prin el in intreaga creatie dezarmonia, tulburarea, intunecarea, boala. Daca a existat cadere si exista, tot astfel exista si ridicare, vindecare.

Dintotdeauna a existat terapie, vindecare prin sacru, prin credinta, prin refacerea legaturii creatiei cu Creatorul, a omului cu Dumnezeu.

Sacroterapia este pentru cei care cred vindecarea prin puterea lui Dumnezeu, vindecarea prin credinta, vindecarea prin puterea sfinteniei, a rugaciunii.

Existenta ei este de la inceputurile omenirii.

Puterea acestei lucrari de vindecare vine de la faptul ca la baza materiei sta spiritul, iar spiritul este cel care da viata, trupul fiind neputincios.

Sanatatea este indisolubil legata de buna conditie a sufletului.

Cauzele bolilor sint multiple. Amintim doar citeva:

din neascultare fata de Dumnezeu;

din pricina pacatelor parintilor;

din lacomie, minie, invidie, ginduri rele, intristare, crima, spaima, mindrie (trufie) etc.

o stare de ingaduinta din partea lui Dumnezeu spre incercare (ex.: Dreptul Iov – cartea lui Iov din Sfinta Scriptura).

In acest sens Sfintii Parinti spun ca boala, manifest de pedeapsa dumnezeiasca, este o corectie pe care Dumnezeu i-o aplica omului din pricina pacatelor sale spre indreptare.

Sensul bolii este ambivalent:

canon, in sensul de ispasire;

pozitiv, ca inaltare spirituala.

Boala poate atinge fie intreaga fiinta umana (trup si suflet), fie:

doar trupul;

doar sufletul.

Trebuie sa recunoastem ca exista o strinsa legatura intre trup si suflet. Sanatatea integrala exista cind aceasta legatura este cit mai perfecta astfel incit trupul sa fie supus sufletului, materia spiritului, fundamentul creatiei.

Nu exista sanatate perfecta atunci cind trupul este sanatos, iar sufletul bolnav si invers.

Trupul poate sluji sufletului prin post, prin rugaciune, prin infrinare, prin fapta, prin actiune.

Sufletul sanatos poate intari trupul bolnavicios, il poate ridica, il poate vindeca.

Sacroterapia, in acest domeniu profund, in aceasta zona de adincime, in abisurile fiintei umane a operat si opereaza spre refacerea acestei legaturi, a acestei armonii dintre trup si suflet, spre terapie, spre vindecare.

Sacroterapia a existat dintotdeauna. Fiecare popor, prin religia sa specifica, a practicat diverse proceduri de curatire, de vindecare.

Revenind doar la cuvintul Bibliei, al Vechiului si Noului Testament gasim mai intii in istoria poporului lui Israel mina divina in tamaduirea creatiei:

vindecarea sterilitatii (Facerea 20-17; 21-2; 25-12; 30-5) cartea judecarii 13, 2-25, (Regi 1, 1-28);

vindecarea de lepra prin Moise (Iesirea 4, 6-7) prin Elisei a lui Neeman Sirianul;

vindecarea de orbire (Iesirea, 4, 11);

vindecarea de mutenie (Iesirea, 4, 11);

vindecarea de ciuma, de bube, puroi, nebunie, depresiune psihica.

Toate aceste vindecari savirsite in Vechiul testament au fost prin puterea Divinitatii, prin puterea sacrului operind prin alesii Domnului.

Apogeul Sacroterapiei s-a realizat prin cuvintul lui Dumnezeu intruchipat in Iisus Hristos, Dumnezeul-Om caci Legea s-a dat prin Moise, iar Harul si adevarul au venit prin Iisus Hristos.

Prin Iisus Hristos firea umana, omul a fost restaurat in perfectiunea sanatatii sale, in firescul existentei sale.

In Iisus Hristos, chipul dumnezeiesc din om a fost refacut in plenitudinea desavirsirii sale.

Iisus Hristos este terapeutul terapeutilor, doctorul doctorilor, este Sacroterapeutul prin excelenta pentru ca nu este doar un om inzestrat cu puteri deosebite, ci este in acelasi timp si Dumnezeu, izvorul oricarei existente si vindecari.

Noul Testament si cele patru Sfinte Evanghelii sint pline de faptele minunate savirsite de Izvorul Vindecarilor, Mintuitorul nostru Iisus Hristos.

Sfintii au tamaduit si vindeca in numele lui Iisus Hristos. Toata puterea oamenilor si darul tamaduirilor vin numai de la Dumnezeu. Dumnezeu este cel care opereaza si vindeca prin ei.

Cai duhovnicesti de vindecare:

1. Credinta puternica in Dumnezeu: Cred Doamne, ajuta necredintei mele.

2. Rugaciunea: Este cineva bolnav intre voi? Sa se roage (Iacov, 5, 13).

Rugaciunea inimii, rugaciunea lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.

Rugaciunea pentru aproapele tau.

Rugaciunea sfintilor

1.

Puterea tamaduitoare a Sfintei Cruci.

2. Postul este izvor de tamaduire atit trupeasca, cit si sufleteasca.

3. Taina Sfintului Maslu.

4. Taina Sfintei Spovedanii.

5. Taina Sfintei Impartasiri.

Sfinta Impartasanie, care este Trupul si Singele lui Iisus, iar constiinta Bisericii este cel mai puternic medicament pentru sanatatea trupeasca si sufleteasca a omului. Prin aceasta Sfinta Taina s-au savirsit nenumarate vindecari.

6. Vindecarea prin miezul Sfintelor slujbe, prin Sfinta Liturghie.

Va recomandam ca seara inainte de culcare sa aduceti o rugaciune de multumire lui Dumnezeu chiar daca vi s-au intimplat si lucruri neplacute in timpul zilei (pentru ca ne-au fost date ca sa invatam din ele), apoi cu credinta deplina sa rostiti de mai multe ori dorinta pe care o aveti in gind sa se implineasca - exemplu: ma voi face sanatos sau voi reusi la acest examen, ma voi intelege bine cu colegii – ei vor ajunge la concluzia ca au gresit etc.

Sfintul Duh va lucra si va va ajuta sa gasiti rezolvarea.

Doamne Ajuta!

Elena Chitimia si Ovidiu Bojor