Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal

Ulcerul gastric si cel duodenal sint determinate de prezenta mediului acid al stomacului. Tratamentul, indiferent care ar fi – preventiv sau curativ, dietetic sau medicamentos, in fazele acute sau cronice ale ulcerului – urmareste, asadar, combaterea aciditatii gastrice si consolidarea mucoasei. Numerosi specialisti, autohtoni si straini s-au straduit sa stabileasca anumite diete, menite sa ii protejeze, ba chiar sa ii vindece pe bolnavii de ulcer. Am rasfoit pentru dumneavoastra printre notitele specialistilor si este exact ceea ce veti gasi mai jos.

Va reamintim deopotriva ca in publicatia noastra RETETE SI DIETE am oferit si oferim retete pentru bolnavi, inclusive pentru cei cu afectiune ulceroasa.

Diferite diete propuse de specialisti

Una dintre primele diete propuse in ulcer a fost dieta lui Leubi. Principiul ei de baza este acela de excludere a alimentelor greu digerabile.

S-a luat in consideratie si durata digestiei in stomac a diferitelor produse alimentare. Aceasta dieta presupune alimente cum ar fi carnea fripta la gratar, ciorba de carne etc., care nu menajeaza deloc mucoasa gastrica. Fiind saraca in calorii, aceasta dieta supune insa bolnavul la semiinfometare.

Autorul regimului de mai sus, Lenhartz, propunea, la inceputul secolului, un regim alimentar mai larg; in prima zi, regimul era compus din doua oua crude si 100 ml lapte, administrate fractionat, din ora in ora, de la ora 7 dimineata la 7 seara (cu repaus digestiv de 12 ore noaptea). Progresiv, se mareste cantitatea de lapte si oua, ajungindu-se in 14 zile la 8 oua, dintre care 4 crude si 4 fierte, si la 1 litru de lapte pe zi. Dupa 7-10 zile, el introduce carnea si sunca cruda, presupunind ca aceastea ar fixa mai bine acidul clorhidric.

Un alt specialist, Coleman, a propus regimul de repaus digestiv absolut de 2-3 zile; foamea era calmata cu perfuzii de ser glucozat.

Kalk a recomandat de asemenea o dieta de infometare de citeva zile, pentru bolnavul aflat in perioada acuta, dupa care administra o solutie zaharata de 5 la suta la care adauga, treptat, lapte, mucilaginoase, terciuri, oua, unt etc.

Alimentul principal intr-o dieta ramine laptele, iar acest principiu a fost sustinut de catre medical Sippy.

Regimul prescris de Sippy consta din administrarea functionata, din ora in ora, a unei cantitati totale de 1000 ml lapte si 50 g smintina in timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte, se prescrie un praf alcalin. Noaptea, el recomanda golirea stomacului cu ajutorul unei sonde. Cura de tratament dureaza 10-20 de zile.

Multi bolnavi nu suporta insa laptele si au reactii specifice la administrarea acestuia.

Fazele dietei de tratare a ulcerului

PRIMA FAZA. Acum regimul va fi mai mult lactat. Bolnavul consuma numai lapte si anume cite 200 ml la 2 ore interval, iar in cursul noptii la 4 ore sau ori de cite ori se trezeste din somn. Un bolnav poate ingera in 24 de ore pina la 2 litri de lapte. Laptele trebuie fiert si se administreaza caldut sau rece. I se poate adauga putina vanilie sau putin ceai. In caz de intoleranta la lapte, se poate adauga, la fiecare cana de lapte, o lingurita de carbonat de calciu (care scade fermentatiile intestinale produse de lactoza) sau 5 g de citrat de sodiu (care impiedica coagularea brusca a cazeinei in stomac). Dupa fiecare pahar de lapte, este bine ca bolnavul sa-si clateasca gura cu o apa alcalina. Laptele se bea neecremat. Uneori, se poate adauga chiar putina smintina proaspata. Laptele, fiind sarac in vitamina C si fier, acestea vor fi administrate separat. Pentru a preveni constipatia, se va administra ulei de masline. Evitarea constipatiei are un important rol terapeutic la bolnavii de ulcer.

Acest regim se va prelungi pe durata a 3-5 zile uneori chiar mai putin, in functie de gravitatea formei de boala.

Unii medici recomanda suc de grepfrut ca antiacid mai puternic.

A DOUA FAZA. Atunci se mai introduc in dieta supe de orez strecurate, supe mucilaginoase, preparate cu lapte si unt, gris, fulgi de ovaz, arpacas, oua fierte moi, frisca, gelatina de lapte, piureuri cu foarte putin unt. Acest regim dureaza pina 7-10 zile. Se administreaza astfel: in jur de 1700-1800 calorii.

A TREIA FAZA. In aceasta perioada, se pot consuma perisoare dietetice, din carne sau peste, legate cu ou, supe de cereale pasate, piine alba veche, brinza de vaci sau telemea desarata, fainoase fierte, supe de zarzavat fierte cu fainoase si strecurate prin sita, prajituri de casa (ecleruri, biscuiti). Carnea va fi fiarta si se adauga treptat. Se vor evita carnurile grase si cele bogate in tesut conjunctiv. Sarea se da in cantitate mica, fiind sursa de clor pentru acidul clorhidric.

Cantitatile vor fi mici si de 5-6 ori zilnic, fapt care are avantajul unui aport caloric suficient, fara dilatarea stomacului.

Dieta ulcerului cronic

Alimentele permise sint urmatoarele: lapte dulce (simplu sau indulcit) asociat sau nu cu ceai, fainoase – fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete –, crema de lapte, brinzeturi proaspete de vaci, urda, cas; unt proaspat si nesarat, oua fierte moi sau ochiuri in apa; lapte de pasare, supe mucilaginoase preparate din lapte, fainoase si putin unt, supa-crema de cartofi, carne de pasare, vaca, vitel, fiarta bine sau coapta inabusit la cuptor, carne de peste slab – salau, stiuca, lin, mreana, pastrav, calcan, supe de legume; zarzavaturi si legume fierte carote, morcovi, dovlecei, conopida, pregatite cu unt sau untdelemn crud, biscuiti, piine alba veche de o zi, prajituri de casa: gelatina, sufleuri, creme, tarte, compoturi, nu prea dulci si trecute prin sita, sau fructe coapte la cuptor, zeama de fructe.

Sint interzise: laptele batut, iaurtul, chefirul, brinzeturile fermentate, ouale tari, maioneza, pestele gras: morun, nisetru, somn, cega, pestele conservat, sardelele, racii, icrele, carnea de porc, slanina, untura, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert cu apa rece, ciorbele grase, carnea conservata: mezeluri, afumaturi, cirnati; zarzavaturile crude tari: andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei; legumele uscate: fasole, bob, linte, mazare; ciupercile, telina, prazul, ceapa, usturoiul, condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi; fructele crude oleaginoase: migdale, alune, nuci; ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceturile, gemurile, inghetata, piinea neagra.

A se evita preparatele culinare nedietetice precum prajeli, rintasuri, sosuri, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase.

Bolnavul e bine sa consume 4-5 mese pe zi. Renuntarea la fumat si la alcool este subinteleasa. Un astfel de regim se urmeaza cel putin 2-3 ani de la ultima criza; si dupa acest timp majoritatea alimentelor interzise nu se vor consuma. Primavara si toamna, perioade de recrudescenta a ulcerului, bolnavul va trebui sa respecte o dieta mai severa.

Care sint complicatiile bolii ulceroase si dieta adecvata

Hemoragiile si stenoza pilorica reprezinta cele doua complicatii ale ulcerului duodenal.

Bolnavul cu hemoragie trebuie internat imediat. Pentru stenoza pilorica dieta va fi individualizata de la caz la caz.

Alimentia acestor bolnavi e bine sa contina glucide, dar si proteine in cantitate de 1,2-1,5 g/kcorp/zi (din brinza de vaci, gris cu lapte, oua si mai putin din carne). Grasimile apar in cantitate mai mica pina la 1 g/kcorp/zi.

Alimentele vor fi servite in stare semilichida sau ca paste, pentru a solicita un efort minim de digestie si pentru a ajuta evacuarea lor din intestin. Se interzice ingestia de lichide in timpul sau imediat dupa mese.

Se pot consuma supe pasate din zarzavat, ciorbe de carne degresate, facute cu legume si cereale sau fainoase, groase, pasate sau cu pesmet de piine; pireuri de legume, pireuri de cartofi, oua fierte moi; oua batute cu lapte; crema subtire din faina, lapte si oua; lapte de pasare. Grasimile e bine sa fie servite numai proaspete si in cantitate mica; piinea alba, uscata sau ca pesmet.

Intre mese se mai pot consuma sucuri de legume - morcovi, rosii, telina si spanac - sau de fructe. Limonada sau ceaiul din menta, caldut, imediat dupa masa, vor fi urmate de repaus la pat circa 1/2 ora.

Impotriva balonarilor, de care se pling adesea acesti bolnavi, se vor evita dulciurile concentrate, compoturile de fructe, fructele crude si cartofii. Repausul dupa masa, cu o compresa calduta pe abdomen, conduce la ameliorea simptomului.