Sistemul nervos

Toate părţile componente ale organismului sunt mentinute în legătură unele cu altele printr-o reţea de comunicaţie şi comandă - sistemul nervos - care funcţionează prin câteva segmente diferite şi complexe. Sistemul nervos central este alcătuit din creier şi măduva spinării. Mişcările muşchilor, conştiente şi inconştiente, sunt controlate de creier, care trimite şi primeşte mesaje prin măduva spi­nării. Creierul este centrul procesului de învăţare, în care funcţionează memoria şi luarea deciziilor. Sistemul nervos central mediază şi simţurile tactil, vizual, gustativ, olfactiv si auditiv. Prin intermediul sensibilităţii ochilor, nasului, urechilor, limbii si pielii , el controlează echilibrul, capacitatea de a aprecia distanţa şi de a simţi durerea, presiunea şi senzaţia de rece. Aceste senzaţii sunt conduse prinl nervii senzitivi către creier, care instruieşte nervii motori prin semnale electrice cum să pună orga-1 nismul în situaţia de a reacţiona adecvat. Partea stângă a creierului controlează de obicei partea! dreaptă a corpului şi viceversa.
Sistemul nervos periferic conectează sistemul central cu alte părţi ale organismului. Perechi dl nervi, 31 în total, leagă măduva spinării de muşchii Sistemul periferic include sistemul nervos vegel tativ, care controlează funcţiile inconştiente aii organismului, precum inima şi digestia. Acest m tem are 2 seturi de nervi - simpatici, care acţiol nează când sunteţi activă, şi parasimpatici, catel preiau conducerea atunci când vă odihniţi.
Fiecare nerv individual este alcătuit dintr-un fascicul de celule nervoase denumite neuroni, cu 1 ramificaţii lungi dc-a lungul cărora semnalele sunt transmise rapid.

Neurotransmiţătorii sunt substanţe chimice care transportă semnalul la nivelul sinapsei - spaţiul dintre neuronul ce trimite şi neu­ronul sau muşchiul ce primeşte informaţia. Fiecărei neuron este protejat de o teacă, care, dacă este le-] zată, întrerupe reţeaua de mesaje şi afectează func­ţiile organismului.

Ce poate funcţiona prost?
Cea mai frecventă afecţiune neurologică este menta, care în mare apare la bătrâni, dar este şi u| aspect al bolilor Parkinson şi Alzhcimer. Acel dentul vascular cerebral se produce atunci a irigarea cu sânge a creierului este întreruptă blocarea unei artere, iar sistemele organismului! controlate de aria lezată sunt afectate. In scleroza multiplă (SM) teaca protectoare a nervilor este le­zată, determinând probleme vizuale sau de mol litate. Femeile sunt de 2 ori mai susceptibile decât bărbaţii. Boala neuronului motor este o afecţiune rară în care neuronii motori sunt lezaţi. La niveli măduvei spinării, nervii pot fi prinşi între vertebi în sciatică, durerea acută de la nivelul feselor feţei posterioare a coapselor este determinată depresiunea exercitată asupra nervului sciatic.

REŢEAUA NERVOASĂ
Sistemul nervos întreţine funcţionarea tuturor rotiţelor organismului, în acelaşi timp selectând priorităţile. într-o situa­ţie „luptă sau fugi", nervii simpatici acti­vează glandele suprare­nale astfel încât adre­nalina sanguină stimu­lează aprovizionarea cu sânge a muşchilor gata de acţiune. De aseme­nea, ea încetineşte proce­sul digestiei pentru ca mai multă energie să fie disponibilă pentru mimă si plamani.

Conexiunile nervilor
Neuronii variază ca lungime câţiva milimetri până la un metru. Substanţele chimice (neurotransmiţătorii) trans­portă semnalele prin spaţiile nervoase.