Sistemul endocrin

In sistemul endocrin, glandele produc hormonii ce guvernează variatele funcţii ale organismului, care nu sunt sub control conştient. Principalele glande sunt tiroida, paratiroidele, pancreasul, suprarenalele şi gonadele (glandele sexuale: ovarele la femei, testiculele la bărbaţi). Hormonii - mesa­geri chimici - sunt transportaţi prin sânge către organele de destinaţie, purtând mesaje care menţin funcţiile organului. Ei sunt cruciali pentru funcţio­narea corectă a fiecărei celule din organism şi joacă un rol central în timpul pubertăţii, menstruaţiei, gravidităţii şi menopauzei.
Sistemul endocrin este guvernat de hipotala-musul din centrul creierului prin hormonii pe care acesta îi produce, deşi el nu reprezintă o glandă. Hipotalamusul este vital pentru somn şi veghe, reglarea temperaturii, stres şi excitaţie.
O tijă scurtă conectează hipotalamusul de glanda coordonatoare, hipofiza, care este de di­mensiunea unei alune. Hormonii circulă dinspre hipotalamus spre hipofiza, care apoi stimulează sau suprimă producţia de hormoni în alte glande prin­cipale, în funcţie de nevoile organismului.

Ce îl poate afecta?
Hormonii hipofizari supraveghează rata creşterii, dezvoltarea sexuală (la pubertate, ovarele şi testi­culele produc niveluri crescute de hormoni se­xuali), creşterea oaselor şi nivelul de apă din orga­nism. Glanda tiroidă, în formă de fluture, este poziţionată anterior laringelui, la nivelul gâtului. Tiroxina secretată de această glandă controlează nivelul de energie şi rata metabolismului. Lângă tiroidă se află glandele paratiroide. Ele produc parathormonul, care acţionează împreună cu vita­mina D şi calcitonina provenită din tiroidă pentru a ne asigura că în sânge există un echilibru corect între calciu şi fosfor, pentru a construi oase pu­ternice.
La partea superioară a rinichilor se află supra­renalele, care sunt şi glande sexuale, şi de stres, producând androgeni (hormoni sexuali masculini -şi la femei şi la bărbaţi) şi adrenalină, care are un efect direct asupra tensiunii arteriale, frecvenţei cardiace, plămânilor şi sistemului digestiv, făcând organismul capabil să răspundă la stres.

Alţi hor­moni importanţi sunt secretaţi de celulele din ri­nichi. Aceştia includ renina, care ajuta la controlul tensiunii arteriale, şi eritropoietina, care stimulează producţia de hematii în măduva osoasă.
Pancreasul, o glandă lungă, subţire, ce se află în stomacului, produce hormonii insulin si glucagon, care acţionează împreună pentru a menţine în echilibru nivelul zahărului din sânge. Insulina este produsă după masă, pentru a ajuta celulele să absoarbă glucoza (produsă din carbo-hidraţi şi, uneori, grăsimi); această funcţie este alterată în diabet. Orice exces de glucoza este trans­format în glicogen şi stocat în ficat şi muşchi. Când glicemia începe să scadă, glucagonul stimu­lează ficatul pentru a transforma glicogenul înapoi în glucoza, readucând glicemia la normal.
Alţi hormoni, precum prostaglandinele, sunt produşi de ţesuturile şi fluidele organismului ca răspuns la un traumatism local şi ajută la controlul inflamaţiei, febrei, tulburărilor circulatorii şi secre­ţiilor gastrice.